C-o ştii a ta nu e tot chinul meu,
Şi totuşi sincer i-am purtat iubire;
Că eşti al ei, aici mi-e plânsul greu,
Un gol care mă roade în simţire.
Amanţi nelegiuiţi, vă dau iertare:
Iubire-i porţi pentru că doru-mi ştie,
Şi de-al meu drag servindu-şi ea cătare,
A ta se vrea pentru că drag mi-eşti mie.
Dacă te pierd, câştigu-i al ei doar;
De-mi scapă ea, de gâtul tău s-a prins;
Vă întâlniţi şi eu nu am habar,
Şi pe-al meu dor o cruce mi-aţi întins.
Dar eu cu tine suntem unul, ştii;
Deci, ea numai pe mine m-ar iubi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu